Nu stiu cati dintre voi cititi carti scrise de Tolstoi...si nici nu stiu cati mai cititi carti in general. Dar ieri citeam una din povestirile lui pentru copiii...si ideea principala era cam asa:
"A fost odata o familie, parintii, un baietel de vreo 6 anisori si bunicul lui, din partea tatalui, care era foarte foarte batran si din cauza varstei inaintate tremura foarte tare, atat de tare incat nu putea sa manance fara sa nu se pateze. De nervi, nora lui, la mutat in spatele sobei si ii dadea de mancare acolo, dar pentru ca stropea in jur, a schimbat farfuria cu o troaca...si il hranea din troaca, batranelul cu lacrimi in ochi, tacea si manca...baietelul uimit de cele petrecute...cand a ramas singur acasa a luat cateva bucati de lemn, cuisoare si a inceput sa construiasca, cand au revenit parintii l-au gasit pe jos inconjurat de ustensilele amintite inainte. Parintii curiosi l-au intrebat ce face acolo, iar el, foarte serios le-a raspuns: "va construiesc cate o troaca la fiecare, pentru cand imbatraniti.", Parintii socati, si-au dat seama de dovada lor de nesimtire si l-au readus pe bunic in mijlocul lor la masa, si l-au acceptat asa cum era."
Cam asa suna povestirea, cu o morala de nota 10, in care vedem ca puterea copilariei e mai matura decat un adult!!!
Cred ca ar fi cazul sa ne obisnuim cu gandul ca imbatranim si ar trebui sa fim atenti ca ceea ce facem ni se va face!!
Va las acum, si doresc ca puterea copilariei sa fie cu voi :D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu