Barfa sau socializare?

Citeam recent un articol cu acest titlu, foarte interesant si adevarat!!!

Din punct de vedere psihologic, barfa a ajuns sa fie impreuna cu invidia, ura si amaraciunea, una din rezultatele suferintelor interne intense, sau chiar simpla lipsa de ocupatie si dezinteres fata de anumite lucruri si activitati!!! Barfa se considera a fi o modalitate de a-ti descarca gandurile negative.

Total fals!!! Barfa nu ajuta la altceva decat sa te faca sa arati anti social si neintelegator. O persoana care pare iresponsabila si de neincredere.

Barfa nu e doar acel mod de a dezvalui secretele celor din jur, ci e si acel mod de a spune lucrurilor pe nume, dar evitand sa fie spuse in persoanele din cauza respectiva. Se considera barfa tot ce spui despre cineva si nu ai avea curajul sa spui de fata cu persoana respectiva!!!

Barfa te departeaza de societate, prin simplul fapt ca poate deveni inconstient un mod de viata. Tinand cont ca societatea e acel grup de oameni care cauta fericirea, cauta un scop in viata si cauta sa fie cineva, barfa este doar un punct negativ care te retine din lupta, care daca in cazul ca esti tu cel barfit te trage din lupta si te doboara.

Cineva spunea ca limba e cel mai ascutit instrument de taiat posibil!!! Intelegi? Sentimentele taiate sunt mult mai dureroase decat pielea si carnea taiata !!!

Toti spunem ca uram barfa si barfitorii, dar toti ajungem sa barfim, sa inteleg ca ne uram pe noi insine?!?

Stiai ca si tu imbatranesti? (Tolstoi)

Nu stiu cati dintre voi cititi carti scrise de Tolstoi...si nici nu stiu cati mai cititi carti in general. Dar ieri citeam una din povestirile lui pentru copiii...si ideea principala era cam asa:

"A fost odata o familie, parintii, un baietel de vreo 6 anisori si bunicul lui, din partea tatalui, care era foarte foarte batran si din cauza varstei inaintate tremura foarte tare, atat de tare incat nu putea sa manance fara sa nu se pateze. De nervi, nora lui, la mutat in spatele sobei si ii dadea de mancare acolo, dar pentru ca stropea in jur, a schimbat farfuria cu o troaca...si il hranea din troaca, batranelul cu lacrimi in ochi, tacea si manca...baietelul uimit de cele petrecute...cand  a ramas singur acasa a luat cateva bucati de lemn, cuisoare si a inceput sa construiasca, cand au revenit parintii l-au gasit pe jos inconjurat de ustensilele amintite inainte. Parintii curiosi l-au intrebat ce face acolo, iar el, foarte serios le-a raspuns: "va construiesc cate o troaca la fiecare, pentru cand imbatraniti.", Parintii socati, si-au dat seama de dovada lor de nesimtire si l-au readus pe bunic in mijlocul lor la masa, si l-au acceptat asa cum era."

Cam asa suna povestirea, cu o morala de nota 10, in care vedem ca puterea copilariei e mai matura decat un adult!!!

Cred ca ar fi cazul sa ne obisnuim cu gandul ca imbatranim si ar trebui sa fim atenti ca ceea ce facem ni se va face!!

Va las acum, si doresc ca puterea copilariei sa fie cu voi :D